0.4 C
Constanța
miercuri, decembrie 1, 2021
AcasăCulturăGALERIE FOTO: A fost descoperită cea mai veche așezare din Constanța, din...

GALERIE FOTO: A fost descoperită cea mai veche așezare din Constanța, din epoca de piatră

  • Arheologii au descoperit vestigii din trei perioade antice: neolitică, elenistică și romană
  • A fost identificat apeductul care face legătura între Cetatea Ovidiu și Cetatea Tomis
  • Locuire getică din jurul Cetății Tomis
  • Primăria Constanța vrea să construiască un complex ANL chiar în mijlocul sitului
  • Pe toată suprafața sitului de 45 ha sunt programate proiecte imobiliare
  • Până acum, arheologii au cercetat doar 0,5% din sit

Arheologii constănțeni au descoperit în această vară cea mai veche locuire aflată pe teritoriul municipiului Constanța, localizată pe o limbă de pământ de aproximativ 45 hectare de pe malul lacului Siutghiol, lipită de cartierul Palazu Mare.

Așezarea are o vechime estimată de 7.500 de ani, situată într-o fază timpurie a Culturii Hamangia, și a fost descoperită cu ocazia unor lucrări RAJA de introducere a rețelelor de apă și canalizare în zonă, au declarat pentru „Dobrogea Live” arheologii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC).

Pe puținele suprafețe cercetate până acum pe așezarea din neolitic (ultima perioadă a epocii de piatră), arheologii au identificat, printre altele, structuri săpate în pământ, o cantitate foarte mare de ceramică, oseminte, vase, decoruri și obiecte de cult.

De fapt, Malu Alb, cum este cunoscută mica peninsulă, adăpostește mărturii din trei perioade antice suprapuse – perioada neolitică (aprox. 5.500 ani î.Hr.), epoca elenistică (sec. III-I î. Hr.) și epoca romană (sec. I-III d. Hr.).

În prezent, materialul arheologic recoltat este în proces de curățare și cercetare la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Sit de dimensiunile centrului vechi al Constanței

Limba de pământ pe care se întinde situl măsoară aproximativ 450.000 de mp, dimensiune comparabilă cu mărimea Peninsulei din centrul vechi al Constanței.

Zona cercetată de arheologii MINAC s-a rezumat momentan doar la o fâșie îngustă de pământ de 300 de metri, pe unde RAJA introduce conducte, însă a fost suficient pentru specialiști să concluzioneze că întreaga zonă adăpostește vestigii care urmează să fie cercetate în următoarea perioadă.

“Până acum am săpat doar pe traseul pe care se implantează conductele RAJA, pe o lungime de aproximativ 300 de metri, dar a fost suficient pentru a ne face o imagine asupra sitului. Întreaga peninsulă are potential arheologic, și pe întreaga suprafață a peninsulei sunt programate proiecte imobiliare. Având în vedere recentele descoperiri, pe nicio suprafață nu se va putea construi fără să se facă o cercetare arheologică prealabilă”, ne-a explicat Constantin Băjenaru, coordonatorul cercetărilor arheologice de la Palazu Mare.

Ce s-a descoperit pe cea mai veche așezare din Constanța

Constantin Băjenaru, șeful serviciului Arheologie Preventivă din cadrul MINAC, și coordonatorul cercetărilor arheologice de la Palazu Mare a descris pentru publicația noastră scurte aspecte ale descoperirii, pe perioade.

Neolitic

“Din neolitic am găsit structuri săpate în pământ, o cantitate foarte mare de ceramică, oseminte, vase, decoruri și obiecte de cult. Ele sunt la restaurare. Suntem într-o fază timpurie a Culturii Hamangia, poate chiar puțin mai înainte față de începuturile acestei culturi. Undeva la 5.000 – 6.000 de ani înainte de Hristos. Încă nu putem spune cu precizie până nu se curăță tot materialul, însă putem spune că este cea mai veche așezare descoperită pe teritoriul municipiului Constanța”.

Epoca elenistică

“Perioada elenistică din acest sit este reprezentată în primul rând de gropi rituale specifice geților, datate între secolele III-I înainte de Hristos. În această perioadă, aceste așezări getice gravitează în jurul Tomisului, care era într-o continuă dezvoltare. Geții, evident roiesc în jurul orașului antic și își fac așezări. Această locuire este foarte interesantă pentru că este foarte concentrată. Ca obiecte prelevate, este vorba despre ceramică din perioada elenistică. În special amfore de import, iar interesant este că cele mai multe sunt din Rhodos. Credem că este vorba de perioada 200-100 înainte de Hristos, când insula Rhodos devine principalul exportator de vin chiar și în bazinul Pontic, unde avea o dominație foarte mare pe partea comercială. Aceste amfore sunt ștampilate cu nume de producători și magistrați ai orașului Rhodos. Ștampilele ne ajută pentru că se datează foarte bine. Unele dintre ștampile ne ajută la cronologie mai mult decât monezile”.

Epoca romană

“Din epoca romană am identificat, pe lângă câteva structuri mai izolate de locuire, ceva foarte important. Am identificat cu certitudine de 99% apeductul care face legatura între Fortificaţia romano-bizantină de la Ovidiu și Cetatea antică Tomis, cu ieșire în zona Vilei Suțu din centrul vechi al Constanței”.

Primăria vrea să construiască ANL-uri în mijlocul sitului

În acest moment, terenul este liber de construcții, însă pe întregul sit arheologic sunt programate zeci de proiecte imobiliare, iar printre ele se numără și unul al Primăriei Constanța.

Astfel, Primăria Constanța a demarat, la începutul acestui an, procedurile de edificare a unui complex ANL în mijlocul sitului, proiect început în 2004 de administrația condusă de Radu Mazăre, când lucrările s-au rezumat doar la turnarea parțială a fundației. 

La 17 ani distanță, administrația locală a reluat demersurile de construire a blocurilor. În luna februarie, municipalitatea a transmis Agenției pentru Protecția Mediului documentația pentru proiectul edificării celor 88 de locuințe ANL în cartierul Palazu Mare, în vederea obținerii avizului de construire. Agenția a avizat pozitiv proiectul.

Potrivit reprezentanților Primăriei, anul acesta, municipalitatea a prins în buget suma aferentă studiului de fezabilitale a proiectului, însă încă nu a fost atribuit contractual.

De asemenea, reprezentanții administrației locale ne-au declarat că “se vor respecta prevederile legale în implementarea proiectului ANL, inclusiv descărcarea arheologică”, afirmație care sugerează că Primăria nu intenționează să suspende proiectul.

Totodată, reprezentanții municipalității au confirmat că nu au purtat discuții cu MINAC referitoare la proaspetele descoperiri arheologice.

Primarul are ocazia să-și confirme grija față de patrimonial arheologic

Proiectele imobiliare de pe situl Malu Alb sunt numeroase, însă am început cu cel al Primăriei Constanța în contextul în care primarul Vergil Chițac și-a promovat imaginea din campania electorală insistând pe subiecte precum protejarea patrimoniului arheologic. 

De altfel, edilul orașului declara într-un răspuns pentru Dobrogea Live că atribuțiile Primăriei sunt limitate în privința punerii în valoare a siturilor arheologice din Constanța, în contextul în care acestea sunt situate pe terenuri private. 

Însă, în cazul Malului Alb, administrația locală are putere deplină să relocheze proiectul ANL în avantajul punerii un valoare a celor peste 5.000 mp pe care îi deține în mijlocul sitului. 

La această suprafață se adaugă și rețeaua de drumuri pe care le are în proprietate, dar pe care s-a angajat, printr-un parteneriat, să le pună la dispoziția cartierului de locuințe pe care dezvoltatorul imobiliar 3D American Style Development vrea să-l construiască pe sit.

Nou cartier pe sit

Compania menționată deține mai mult de jumătate din suprafața limbii de pământ (256.000 mp).

PUZ Malu Alb – proiectele imibiliare aprobate de Primărie

Dezvoltatorul imobiliar a obținut de la Primăria Constanța pentru proiectul gigant nu mai puțin de 17 certificate de urbanism, ultimul fiind emis de municipalitate luna trecută.

Cercetările, în stare incipientă

Având în vedere că până în momentul de față arheologii au cercetat doar aproximativ 2.000 mp (0,5% din suprafața peninsulei) din cei aproximativ 450.000 mp, cât are situl, în următoarea perioadă ne așteptăm la descoperiri cel puțin la fel de importante.

În lumina noilor descoperiri, conform legii, orice demers de a construi în acest perimetru va fi însoțit de o cercetare arheologică.

În acest context, rămâne de văzut dacă Primăria Constanța va dori să pună în valoare vestigiile din perimetrul terenului care îi aparține și dacă va emite autorizații de construire pentru proiectele imobiliare private care sunt programate pe cea mai veche așezare din orașul Constanța.

Vom reveni și cu alte detalii legate de acest subiect.

Sursa foto: Archaeologia Tomitana

Galerie foto realizată de arheologii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

1 COMENTARIU

  1. S-a descoperit o adevarata comoara ce atesta prezenta umana pe aceste meleaguri inca din epoca de piatra. Acum sa vedem si cum va fi conservata aceasta descoperire, cum va fi valorificata si pastrata… Sper sa nu ajunga un taram plin de blocuri…

Comments are closed.

Cele mai populare

Recent Comments