7.4 C
Constanța
marți, octombrie 26, 2021
AcasăCulturăFântâna lui Eminescu, un veac de existență, trei decenii de nepăsare

Fântâna lui Eminescu, un veac de existență, trei decenii de nepăsare

Timp de mai bine de 25 de ani, între 1919 și 1945, „Fântâna Mihai Eminescu” și Peștera Sfântului Apostol Andrei, aflate la câteva sute de metri una de alta, au fost locurile de luminare spirituală și culturală pentru mii de locuitori ai Dobrogei.

Promotorul acestui fenomen a fost teologul și avocatul Ion (Jean) Dinu, cel căruia i se datorează avântul pe care l-a luat ideea poposirii Apostolului Andrei în pădurea de la Ion Corvin, județul Constanța.

Prima serbare de aici a avut loc pe 15 august 1919, când Peştera a fost numită oficial ca fiind cea în care a sălăşluit Sfântul Apostol Andrei, iar cişmeaua cea mare din pădure a fost botezată: „Fântâna Mihai Eminescu”. Cu această ocazie, elevii gimnaziului din Adamclisi, coordonaţi de Ion Dinu, directorul gimnaziului în acea vreme, şi-au luat angajamentul ca în fiecare an să organizeze şi ei serbări tematice.

Important de reținut este că, în niciun document al vremii, în care se vorbește de Fântâna lui Eminescu, nu apare vreun pasaj din care să reiasă că poetul ar fi trecut pe aici.

Instalarea regimului comunist în România a avut repercusiuni de neimaginat pentru Ion Dinu, Peștera Sfântului Andrei și „Fântâna Mihai Eminescu”. Lui Ion Dinu i-a fost confiscată toată averea și a trebui să se ascundă la București și Pitești, intrarea în peșteră a fost aruncată în aer, iar „Fântâna Mihai Eminescu” a fost lăsată uitării, fapt continuat de autoritățile civile și bisericești și după revoluție până astăzi.

Citește și: Ruben Kemancistul, povestea unui trubadur ar­mean stabilit la Constanța în perioada interbelică

Un bust al poetului a fost amplasat în imediata apropiere a monumentului închinat lui Eminescu, în anul 2015, de preotul Teofil Bradea, originar din comuna Spermezeu, județul Bistrița Năsăud.

Fântâna lui Eminescu, monument istoric, categoria Memoriale, grupa B

În anul 2010, Fântâna lui Mihai Eminescu a intrat pe lista monumentelor istorice categoria Memoriale, grupa B, cu numele de „Izvorul lui Eminescu”. Decizia a fost  publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 454 din 05 iulie 2010.

„Ținând seama de Avizul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice nr. 36/E/2010,

în conformitate cu dispozițiile Ordinului ministrului culturii și cultelor nr. 2.260/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de clasare și inventariere a monumentelor istorice, cu modificările și completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 13 alin. (1) pct. 2 lit. a) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare, și ale art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, cu modificările ulterioare, ministrul culturii și patrimoniului național emite prezentul ordin.

Art. 1. – Imobilul „Izvorul lui Mihai Eminescu”, din satul/comuna Ion Corvin, județul Constanța, se clasează ca monument istoric, categoria Memoriale, grupa „B”, cod în Lista monumentelor istorice CT-IV-m-B-20991.
Art. 2. – Direcția patrimoniu cultural comunică prezentul ordin Direcției pentru Cultură și Patrimoniul Național a Județului Constanța pentru ducere la îndeplinire.
Art. 3. – Direcția pentru Cultură și Patrimoniul Național a Județului Constanța va îndeplini procedurile de comunicare în termen de cel mult 30 de zile de la data publicării prezentului ordin.
Art. 4. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul culturii și patrimoniului național, Kelemen Hunor”.

Fântâna lui Eminescu, loc pentru serbări câmpenești și culturale

După cum am amintit, cișmeaua a fost botezată după numele marelui poet în anul 1919, iar serbările s-au ținut aici annual, timp de mai bine de două decenii, până la venirea comuniștilor.

Citește și: VIDEO: Mașină “ultra-inteligentă”, surprinsă în teste la Constanța înainte de lansarea în Europa

O astfel de serbare a avut loc şi în ziua de 15 august 1922, când, la cişmea a fost dezvelită o piatră comemorativă în cinstea marelui poet. Tot în această zi au fost cununate religios 70 de familii şi au fost botezaţi 10 copii.

În anul 1944, Ion Dinu, alături de preotul Constantin Lembrău din Adamclisi, au format un Consiliu pe lângă Pretura Adamclisi şi, sprijiniţi de Primăria Ion Corvin, au organizat un paraclis în interiorul peşterii, au înalţat o turlă deasupra ei şi au amenajat un frontispiciu la intrare. Lucrările au fost sfințite pe 23 iulie 1944, de Chesarie Păunescu, episcopul Constanței.

După slujba de sfinţire, participanții s-au îndreptat către Fântâna lui Eminescu, unde a fost prezentată, într-un moment cultural, piesa de teatru: Sfântul Andrei, scrisă şi regizată de Ion Dinu, şi jucată de elevii Gimnaziului din Adamclisi în care apăreau pe scenă, atât Apostolul cât şi Mihai Eminescu.

1944 / Fântâna lui Eminescu / repetiții pentru evenimentele prilejuite de sfințirea Peșterii Sfântului Andrei

Cele mai populare

Recent Comments