18.4 C
Constanța
miercuri, octombrie 5, 2022
AcasăJustițieEXCLUSIV: A fost făcut public studiul care confirmă tunurile imobiliare de pe...

EXCLUSIV: A fost făcut public studiul care confirmă tunurile imobiliare de pe litoral

Toamna trecută, publicația noastră a aflat de existența unui studiu realizat în 2014 de către Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar, cu scopul de a delimita falezele ca bun al statului.

Legea arată fără echivoc în patru acte normative (leg. nr. 107/1996, leg. nr. 213/1998, leg. nr. 18/1991 și OUG nr. 202/2002) că “plajele și falezele mării aparțin domeniului public al statului” .

Practic, lucrarea topo-geodezică comandată de către Administraţia Bazinală Apele Române – Dobrogea Litoral (ABADL) institutului GeoEcoMar a avut obiectivul de a trasa granița între teritoriul care aparține statului, prin Apele Române, și cel sub autoritatea primăriilor pe aproape tot întinsul litoralului, între Capul Midia și Vama Veche (49,5 km de coastă).

Întrucât menționări ale studiului nu apăreau în niciun înscris pe Internet și nici nu au fost pomenite în spațiul public, am solicitat ABADL să ne transmită o copie a lucrării, însă instituția a refuzat cu obstinație să o furnizeze, invocând limitări ale dreptului de autor, argument neverosimil, fiind vorba de o lucrare tehnică plătită din bani publici, iar contractul nu stipulează o clauză în acest sens.

După ce “Dobrogea Live” a publicat un articol care arăta că Apele Române refuză să facă public lucrarea (detalii aici), deputata Cristina Rizea (REPER) a cerut în instanță documentul.

În cele din urmă, după ce ABADL a formulat recurs, deputata a obținut prin hotărâre definitivă studiul ținut sub cheie de Apele Române timp de 8 ani (detalii aici).

Motivul secretizării este evident – în ultimii 20 de ani, sute de terenuri de pe faleză, taluz sau plajă au fost intabulate și vândute ilegal de către autoritățile locale, iar studiul expune beneficiarii tunurilor imobiliare de pe coasta Mării Negre.

Aceștia provin preponderent din sfera politică, iar înstrăinarea terenurilor nu ar fi fost posibilă fără pasivitatea tacită a Apelor Române.

Aproape tot taluzul Constanței, proprietate publică a statului, a fost parcelat și vândut. În această zonă primarul Vergil Chițac a inițiat în urmă cu câteva luni aprobarea unei Hotărâri care ar fi facilitat implementarea unui proiect imobiliar. Proiectul a picat la vot în Consiliul Local. (detalii aici) Imaginea este compusă din datele OCPI, corelate pe o hartă Google Maps cu linia stabilită de studiul GeoEcoMar.

Studiul stabilește linia de coastă cu repere GPS pe ortofotoplanuri în proiecție Stereo 70, date cu ajutorul cărora bucățile din teritoriul statului înstrăinate abuziv pot fi reperate cu ușurință, iar beneficiarii lor identificați pe platforma OCPI. 

Este pentru prima dată când un document care delimitează clar zona costieră inalienabilă devine public, în ciuda înverșunării cu care Apele Române a ținut sub cheie studiul.

Acesta este însoțit de cartări în care o line neagră indică creasta falezei, iar una roșie reprezintă granița stabilită de lege, conform căreia la 10 metri de la buza taluzului reprezintă domeniul statului.

Practic, terenurile situate la Est de linia roșie nu pot fi înstrăinate și este interzisă construirea de clădiri cu fundație.

Autorii studiului menționează că imobilele vechi de mai multe decenii, precum Cazinoul Constanța, nu pot fi considerate clădiri care încalcă normele de delimitare întrucât “au întrerupt deja total ritmul și dinamica evoluției zonei de plajă (…) și au devenit în timp o limită internă a falezei”.

De asemenea, precizăm că ortofotoplanurile au fost executate pe hărți din 2010, iar până în prezent aspectul urbanistic s-a modificat considerabil.

Mai jos prezentăm doar câteva exemple punctuale de încălcare a legii prin înstrăinarea terenurilor și construirea pe teritoriul public al statului.

CONSTANȚA

Imobile pe taluzul Constanței, ridicate pe domeniul public al statului.

MANGALIA

Șantier în desfășurare pe faleza Mangaliei, pentru care primarul orașului, Radu Cristian a emis în această vară autorizații de construire.

Sursa foto sus: Semiran Abdurefi

2 Mai

Restaurantul Acvamarin din 2 Mai, construit cu fundație chiar pe plajă. Localul aparține, prin interpuși, primarului localității Limanu, Daniel Georgescu.

În situația cazurilor de mai sus sunt sute de exemple, însă probabil cel mai elocvent caz este reprezentat de complexu imobiliar de pe plaja Corbu, șantier oprit momentan de o acțiune în instanță. (detalii aici)

Studiul poate fi descărcat de pe pagina web a deputatului Cristina Rizea.

Sursa foto deschidere: Rafael Cucu

Citește și:

3 COMENTARII

  1. Ce se întâmplă cu partea de vest (palazu mare) a malului lacului Siutghiol unde cine nu poate și nu vrea, nu construiește? Și în zona „protejata”, și cu fundații direct din apă. După ce au distrus mamaia, au trecut vis-a-vis, iar aleșii dau autorizații pe bandă rulantă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai populare

Recent Comments