Cetatea Histria, cel mai vechi oraș atestat pe teritoriul țării noastre (657 î.Hr.), face parte dintr-o arie strict protejată a Rezervației Biosferei Delta Dunării, patrimoniu UNESCO. În ultimii ani, specialiștii au decis că este nevoie urgentă de intervenție pentru restaurarea cetății și a muzeului, dar acest lucru a fost imposibil până acum deoarece ARBDD nu putea emite un aviz de mediu, lucrările fiind interzise în ariile strict protejate.
Scoaterea Cetății Histria din zona strict protejată a Rezervației Delta Dunării a fost singura soluție dezbătută timp de aproape zece ani de Consiliului Județean Constanța, ARBDD, Ministerul Mediului și alți factori politici, iar de fiecare dată, ceea ce părea a fi o soluție se transforma într-un blocaj birocratic. În acest timp, zidurile cetății s-a degradat, iar muzeul a fost închis o perioadă deoarece reprezenta un pericol pentru vizitatori. Mai mult, Consiliul Județean Constanța susține că a pierdut o finanțare de 10 milioane de euro (cu care putea restaura complexul muzeal) din această cauză.
Soluția legislativă care salvează Cetatea Histria
În luna mai 2023, un grup de parlamentari PSD (Vasile Dîncu, Lucian Trufin, Ana-Maria Cătănuță, Mirela Furtună, Bogdan Gruia Ivan) au găsit o altă soluție: modificarea a Art. 23 (1) din OUG Nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. În forma actuală a legii, cea adoptată astăzi de Camera Deputaților, ca for decizional, acest articol Art. 23 (1) prevede următoarele:
„În rezervaţiile ştiinţifice sunt interzise orice activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, protejare, reabilitare, promovare, punere în valoare și asigurare a continuității existenței obiectivelor pentru care au fost constituite, cu limitările descrise în planurile de management, cu acordul Academiei Române şi al administratorului ariei naționale protejate”.
Proiectul a trecut de Senat, iar marți, 24 octombrie, a fost votat și în plenul Camerei Deputaților, cameră decizională.
Vasile Dîncu: Cazul Histria, exemplu de proastă practică
„Cunosc situația în care se află Cetatea Histria încă perioada în care am fost Ministrul al Dezvoltării Regionale (2015-2017), când am lucrat împreună cu experții din acest minister și din Ministerul Culturii la primul draft al Codului Patrimoniului și când a fost lansat mecanismul de finanțare ITI Delta Dunării. Cred că situația în care se află Cetatea Histria este unul dintre exemplele de proastă practică în ceea ce privește cooperarea dintre administrația locală, centrală și mediul asociativ pentru că din cauza unei comunicări deficitare s-a ajung în situația în care să se piardă finanțări europene, iar acest obiectiv extrem de important al României să zacă în neputință”, a declarat pentru „Dobrogea Live” senatorul Vasile Dîncu, inițiatorul proiectului de modificare a OUG 57/2007.
Senatorul a explicat faptul că pierderea, în anul 2022, de către CJ Constanța a finanțării proiectului de restaurare şi punere în valoare a sitului arheologic Cetatea Histria, din cauza lipsei avizului de mediu – l-a determinat să studieze din nou această situație și să ajungă la concluzia, alături de consilierii săi (în special Lucian Simion, fost deputat de Tulcea), că singura ieșire din această situație poate fi reprezentată de modificarea legii privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
„Soluția legislativă a avut la bază două principii: faptul că o lege trebuie să aibă caracter general, deci nu se putea referi expres doar la cetatea Histria, însă odată cu promulgarea ei toate obiectivele de genul acesta din zone strict protejate vor putea fi puse în valoare; iar al doilea principiu a fost cel al menținerii situației juridice, respectiv să rămână o zonă strict protejată”, spune Vasile Dîncu.
ADDJC: „Au fost 9 ani de rezultate zero”
În tot procesul de găsire a unei soluții de deblocare a proiectului de restaurare a Cetății Histria a fost implicată și Asociația de Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța (ADDJC).
„Cetatea Histria, sit întins pe o suprafață de 67 de hectare, fiind un monument istoric renumit nu doar la nivel național, ci și internațional, face parte din zona protejată a Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării. În aceste condiții, implicarea ADDJC în găsirea soluției care să permită reabilitarea Cetății Histria, după 9 ani în care nimeni din administrația publică locală nu a reușit să o facă, era nu doar firească și necesară, ci și esențială. Repet, au fost 9 ani de hățișuri birocratice, care au dus la zero rezultate din partea administrației publice locale”, a declarat pentru „Dobrogea Live” Ana-Maria Vătămanu, președintele ADDJC.
Ce nu s-a făcut în zece ani s-a făcut în șase luni
14 martie 2023, a avut loc prima discuție pe această temă organizată la Consiliul Județean Constanța, însă, la acel moment, nu s-a stabilit concret nicio variantă de lucru. După aproximativ două săptămâni, la inițiativa Guvernatorului Deltei Dunării, a avut loc o a doua întâlnire, de data aceasta la Tulcea, la sediul Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării” (ARBDD).
Aprilie 2023 – La această întâlnire de la începutul lunii aprilie, a participat Ana-maria Vătămanu (președinte ADDJC), alături de Gabriel Teodosie Marinov – Guvernatorul Deltei Dunării, Ilie Petre – Președintele ADI ITI Delta Dunării, Marian Tudor – director general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunări”, precum și alături de mai mulți experți din aparatul de specialitate al ARBDD.
„Atunci, am început să discutăm împreună toate variantele legislative care să ne permită demararea lucrărilor de reabilitare a Cetății Histria. Acesta a fost, de altfel, momentul în care am și găsit împreună soluția legislativă potrivită, prin modificarea Art. 23 (1) din OUG Nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice”, spune Ana-Maria Vătămanu.
După găsirea soluției legislative au urmat mai multe întâlniri, în aceeași formulă de lucru ca cea din aprilie, de la ARBDD Tulcea. Întâlnirile au avut loc la ministerul Mediului și la ARBDD.
„Odată ce am identificat această variantă legislativă, pe care, alături de întreaga echipă cu care am lucrat, am dublat-o de absolut toată documentația tehnică necesară, proiectul a trebuit să își urmeze cursul firesc în Parlament, pentru modificarea efectivă a legislației. Ne-am bucurat de suportul total al parlamentarilor coaliției de guvernare, care au colaborat perfect și în interesul acestui proiect important nu doar pentru Constanța, ci pentru întreaga Românie”, adaugă președintele ADDJC.
Trebuie menționat faptul că inițiatorilor proiectului li s-a alăturat și Marian Crușoveanu, deputat PNL din Constanța, care a făcut toate demersurile necesare pentru prezentarea proiectului de lege în fața colegilor PNL din Parlament.
24 octombrie 2023, proiectul de lege a fost votat de Camera Deputaților, după ce, în 13 septembrie, a trecut de Senat prin votul aceleiași majorități PSD-PNL.
„Practic, în aproximativ jumătate de an, am deblocat, împreună cu echipa de lucru, o problemă pentru care administrația publică locală nu a găsit o soluție timp de 9 ani”, mai spune Ana-Maria Vătămanu.
Care este sursa de finanțare identificată pentru acest proiect
Asociația de Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța susține că proiectul de restaurare a Cetății Histria (fonduri în valoare de aproximativ 10 milioane de euro) sunt asigurate pe linia mecanismului ITI Delta Dunării.
„Acești bani sunt deja prevăzuți pentru proiectul reabilitării Cetății Histria, acum avem și legislația care să ne permită să-l demarăm. Tot ce mai trebuie făcut, iar acesta este exclusiv atributul Consiliului Județean Constanța, este transmiterea unei scrisori de intenții și a celorlalte documente necesare obținerii finanțării prin ITI. Sperăm ca acest lucru să fie făcut cât mai repede de CJC, pentru a fi semnat contractul de finanțare, evitând riscul pierderii banilor. Astfel, putem spera ca anul viitor să demareze lucrările de reabilitare a Cetății Histria”, spune Vătămanu.
Cetatea Histria
Cetatea Histria a fost întemeiată la mijlocul secolului al VII-lea î.e.n. (anul 657 î.Hr.) de colonişti veniţi din Milet. Oraşul a avut o dezvoltare neîntreruptă timp de 1.300 de ani, începând din perioada greacă şi până în epoca romano-bizantină.
După o distrugere violentă, către sfârșitul sec. VI î.Hr., în plină perioada clasică, un nou zid de incintă reduce la jumătate suprafața inițială a orașului. În această perioadă Histria cunoaște un regim democratic, aderarea la Liga Maritimă Ateniană, comerț intens şi chiar monedă proprie.
Secolul I î.Hr. aduce noi frământări şi pericole externe: regele Pontului, Mithridates VI Eupator, trimite trupe la Histria, iar în anul 72 î.Hr. primele armate romane scot coloniile vest-pontice de sub influenţa lui Mithridate. Câţiva ani mai tarziu, regele get-dac Burebista cuprinde cetatea sub stăpânirea sa. Odată cu moartea lui Burebista cetatea trece sub stăpânire romană, încheindu-se astfel perioada de autonomie. Sub stăpânirea romană cetatea cunoaşte o nouă înflorire.
Săpăturile arheologice, începute încă din 1914, au scos la iveală, pe lângă zidurile din incintă, o serie de monumente remarcabile, datând din diferite perioade din existenţa cetăţii: sculpturi, reliefuri, materiale de construcţie, inscripţii, ceramică (grecească şi romană), sticlărie, obiecte din metal.
