18.4 C
Constanța
miercuri, octombrie 5, 2022
AcasăActualitateDupă 30 de ani, România ar putea avea un Cod al Patrimoniului....

După 30 de ani, România ar putea avea un Cod al Patrimoniului. Specialist: „S-a ieșit cu o improvizație”

Ministerul Culturii a lansat în dezbatere publică proiectul de Lege privind Codul Patrimoniului Cultural. După 30 de ani, România ar putea avea un act normativ care să clarifice, simplifice şi transparentizeze procedurile şi mecanismele pentru protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural.

Într-o dezbatere publică ce a avut loc la Constanța, organizată de senatorul USR Remus Negoi (membru al Comisiei pentru Cultură și Media din Senat), mai mulți specialiști au atras atenția că acest Cod, în forma lui actuală, este o improvizație și trebuie să sufere mai multe modificări înainte de a fi adoptat de Parlament.

Citește și: O clădire monument istoric din Tulcea va fi restaurată. Istoria tumultoasă a Casei „Cireșica” – Dobrogea Live

Lucrările la acest Cod au început în anul 2016, arată arheologul Ovidiu Țentea, apoi au continuat cu tezele prealabile adoptate de Guvern la finalul anului 2016, după care a urmat o mică pauză.

„După aceea, pe un proiect POCA a reînceput dezbaterea la Cod, iar în ultima vreme, probabil intrați sub termenul de finalizare a proiectului POCA, s-a definitivat această versiune care este supusă dezbaterii publice. Mie mi se pare că este o versiune nefinisată, are părți inegale, unele capitole sunt mai bine scrise, altele sunt luate copy/paste și puse acolo. Unele sunt lipsite de logică”, spune specialistul.

Dezbaterea organizată joi, 17 februarie, de senatorul Remus Negoi

Ovidiu Țentea explică faptul că oportunitatea de a închega, de a face coerentă legislația în domeniul patrimoniului, este în acest moment un risc, „un risc să strice mai multe legi acest Cod”, dacă el nu va suferi modificări.

„Nu poate trece în varianta aceasta deoarece sunt greșeli de exprimare, de logică și unele lucruri, mă întreb, dacă nu sunt chiar tendențioase. Totul depinde de buna credință a legiuitorului și a majorității care-l va adopta. Dacă vorbim de un rezultat de perspectivă, aș vedea o coaliție care să dezbată și să-și asume Codul acesta”, a mai spus Ovidiu Țentea.

Prezent la dezbateri, Gabriel Custurea, cercetător în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, a precizat că acest Cod al patrimoniului suferă la capitolele Arheologie și Muzee. „Dacă nu le refac în totalitate, va fi o problemă cu braconajul arheologic sau cu colecțiile private. De exemplu, nu este definit termenul de bun arheologic sau nu avem determinat ce clasăm în tezaur”.

Cercetătorul a arătat faptul că acest Cod al Patrimoniului, în varianta expusă dezbaterii publice, oferă unele atribuții nejustificate unor institute subordonate Ministerului Culturii, cu oameni insuficient pregătiți, care vor evalua pe viitor experții în arheologie, un lucru pe care făcea înainte Comisia Națională de Arheologie.

În conformitate cu dispoziţiile alin. (4) al art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, propunerile și observațiile referitoare la proiectul Codului Patrimoniului, supus dezbaterii, pot fi transmise în scris pe adresa Ministerului Culturii, B-dul Unirii nr. 22, sector 3, București, pe fax, la nr. 021/222.85.43 sau la adresa de e-mail legislativ@cultura.ro, până la data 11.03.2022.

Citește și:

Cele mai populare

Recent Comments