Ruperea barajului de pe Nipru și apropierea apelor contaminate cu diferite substanțe chimice și cu diferiți agenți patogeni de litoralul românesc a stârnit un nou val de discuții despre un posibil „sabotaj” împotriva turismului nostru.
În timp ce specialiștii încă observă ceea ce se întâmplă și emit păreri că impactul va fi nesemnificativ, pe rețelele sociale oamenii, în marea majoritate, spun că toată povestea este doar o „făcătură” menită să alunge turiștii de pe litoralul românesc către destinații din străinătate. Mulți dintre cei care comentează în mediul online încearcă să explice că aceeași „poveste a fost și cu COVID-ul”.
Deocamdată, operatorii din turism nu au semnalat dorința românilor de a-ș- amâna sosirea pe litoral sau de a renunța la vacanțe, mai ales că momentul în care apele barajului sunt așteptate să ajungă în zona românească a litoralului nu este unul în care să fie un flux mare de turiști.
Cu toate acestea, informația că Orgnizația Mondială a Sănătății a avertizat asupra prezenței bacteriei care provoacă holera în zonele afectate de distrugerea barajului de pe râul Nipru trezește îngrijorare și la noi. Autoritățile din Odesa le-au cerut oamenilor să nu meargă pe jos de-a lungul coastei poluate și nici la plajă.
Dezastrul de pe Nipru
În dimineața zilei de marți, 6 iunie, barajul de pe Nipru, de la Kahovca (Ucraina), s-a surpat din cauza unei explozii. Oficialii de la Kiev spun că aceasta a fost provocată de ruși pentru a provoca o inundație care să împiedice un posibil avans al trupelor ucrainene în cursul contraofensivei. Sub ape se află zeci de localităţi din regiunile Herson, Nikolaev, Dnipropetrovsk şi Zaporojie, în sudul Ucrainei.
Reprezentanţi ai Curţii Penale Internaţionale s-au deplasat săptămâna trecută în zona sinistrată a regiunii Herson (sudul Ucrainei) pentru a începe o anchetă asupra distrugerii barajului Kahovka
Avertismentul lui Zelenski
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat în urmă cu o săptămână că, din cauza distrugerii barajului, „depozite de combustibil, de substanţe chimice şi de îngrăşăminte au fost inundate„.
O parte din produsele depozitate în aceste infrastructuri a sfârșit prin a se revărsa în Nipru, peste care era amplasat barajul, sau dusă de ape pe întinderi vaste şi păduri inundate pe ambele maluri ale acestui fluviu care se varsă în Marea Neagră.
„Poluarea şi otrava din zonele inundate vor ajunge rapid în apele subterane, vor otrăvi râurile, iar de acolo vor ajunge în Marea Neagră„, a spus președintele ucrainean.
De asemenea, ucrainenii au prezentat fotografii cu rămășițele pământești ale unor soldați din cel de-Al Doilea Război Mondial, unii purtând căști naziste, care au fost dezgropate după ce apa s-a revărsat din barajul distrus.
INS nu a primit nicio alertă. Apa mării, verificată de DSP Constanța
Institutul Naţional de Sănătate Publică a precizat pe 12 iunie, într-un comunicat, că pe canalele oficiale ale instituţiilor Europene şi organismelor internaţionale nu s-a primit nicio alertă cu privire la riscul de răspândire a bolilor cu transmitere digestivă, ca urmare a situaţiei create prin ruperea barajului din Ucraina.
„În fiecare sezon, monitorizarea calităţii apei de îmbăiere este realizată de CT şi TL prin analizarea probelor de apă de mare, conform listelor cu zonele de îmbăiere şi calendarul de recoltare pentru efectuarea analizelor la apele de îmbăiere, transmise INSP până la data de 15 mai.
Raportarea zonelor de îmbăiere se efectuează de către România din anul 2007 pentru zone costiere. Sezonul de îmbăiere în anul 2023 se desfășoară în perioada 1 iunie – 15 septembrie pentru toate zonele. Până în acest moment nu am fost înştiinţaţi cu privire la înregistrarea unor rezultate neconforme„, se menţionează în comunicat.
Analiza apei din zonele de îmbăiere de pe litoralul românesc o efectuează Direcția de Sănătate Publică (DSP) Constanța.
Specialist: Ne putem îmbăia liniștiți pe litoral
Specialiștii susțin că apa contaminată cu substanțe chimice și agenți patogeni rezultată după distrugerea barajului ucrainean Nova Kahovka va ajunge pe litoralul românesc săptămâna viitoare (19-25 iunie). Apa infestată cu diverse substanțe chimice și agenți patogeni, printre care și bacteria care poate provoca holera nu ar reprezenta, totuși, un pericol pentru turiști, spune doctorul în științe Adrian Bîlbă.
„Distanța este cu mult prea mare și nu are cum să ajungă la noi o astfel de infecție. Suntem, din această perspectivă, liniștiți. Apele se vor dilua, acestea vor dilua și, eventual, germenul patogen dacă apare și va ajunge într-o doză mult prea mică. O catastrofă biologică, din această perspectivă, nu poate să existe. Ne putem îmbăia liniștiți”, spune specialistul