Conform Bisericii Ortodoxe, la cincizeci de zile după Învierea Domnului sărbătorim Pogorârea Duhului Sfânt. Sărbătoarea mai poartă și numele de Rusalii sau Cinzecime.
„În calendarul popular, aceste zile au o importanță covârșitoare și o mare încărcătură spirituală, deoarece acum se sărbătoresc „Rusaliile”, care se țin prin nelucrare trei zile și uneori chiar o săptămână”, arată cei de la Muzeul de Artă Populară Constanța pe pagina de Facebook a instituției.
După spusele specialiștilor, această perioadă stă sub semnul Rusaliilor sau a Ielelor, ființe fantastice din mitologia românească ce îi pedepsește în mod cumplit (prin pocire sau prin luarea minților) pe cei care nu le respectă zilele de celebrare și lucrează, în special la câmp.
În satul tradițional nu li se pronunța numele, ci erau desemnate cu apelative precum: Frumoasele, Mândrele, Măiestrele, Șoimanele, Doamnele, Milostivele, Vântoasele.
Despre Rusalii se crede că sunt fie niște fecioare frumoase, îmbrăcate în alb, fie niște femei bătrâne și urâte, care umblă în cete prin aer, pe la fântâni, prin pomi, pe la streșinile casei. Ele se prind în văzduh în hore, iar cine le vede dansând rămâne pocit. Se mai zice că pământul deasupra căruia dansează Ielele rămâne ars, bătătorit și neroditor.
Pentru a fi protejați de Iele, oamenii din satul tradițional românesc purtau la ei usturoi și pelin. Doar jocul „Călușilor” putea să-i vindece pe cei „luați” sau „loviți” de Iele.
Odinioară, în ajunul Rusaliilor se culegeau și alte plante cu rol apotropaic, precum pelinul și cimbrul de câmp, care se puneau la porți, uși, geamuri și streșinile caselor, dar și în așternut, sub pernă.
De asemenea, în cea de doua zi de Rusalii, de Sfânta Treime, încep să se culeagă plante de leac. În aceste zile, aflate sub dominația Rusaliilor, în satul tradițional se intensifica jocul călușarilor.
Foto deschidere: Icoană de vatră cu tema „Sfânta Treime”, aflată în patrimoniul Muzeului de Artă Populară Constanța, realizată de meșterul Vasile Moldoveanu din Dâmbovița