În urma publicării prezentului articol, Primăria Constanța a transmis publicației Dobrogea Live un punct de vedere, poziție pe care o redăm integral:
”Uniunea Europeană impune condiții de mediu și finanțează sistemele de termoficare pentru a elimina pe parcurs centralele de apartament care sunt poluatoare. Finanțarea sistemelor de termoficare se face cu obligația parcurgerii unor condiții de eligibilitate, printre care este primordial existența unei strategii locale de încălzire a populației întocmită pe regulile comunitare.
Vechimea sistemului de termoficare din municipiul Constanța a determinat degradarea acestuia și implicit scăderea gradului de confort al consumatorilor racordați, iar municipalitatea a fost pusă în situația de a alege între desființarea acestui sistem, lăsând populația municipiului să se descurce cu forțe proprii în asigurarea necesarului de caldură sau să acceseze fonduri dedicate modernizării sistemului municipal de termoficare, ceea ce s-a și petrecut la Constanța.
Într-o primă fază, municipiul Constanța a accesat 50 milioane de euro din Programul POIM Axa 7.1, fonduri cu ajutorul cărora a înlocuit și înlocuiește în prezent rețeaua de transport a agentului termic primar(conductele care fac legătura dintre CET Palas și punctele termice). Efectul imediat al acestor lucrări este subliniat de faptul că operatorul Termoficare Constanța a depus spre avizare la ANRE scăderea prețului local al energiei termice de la 1909,29 lei/Gcal la 1284 lei/Gcal.
Efectul investițiilor este abia la început. În noul an, se va accentua efectul benefic al acestora. Serviciul municipal de termoficare se adresează atât părților contractante cu operator, însă asigură necesarul de energie termică si pentru o mare parte din constănțenii care au acasă o altă sursă de încălzire dar beneficiază de termoficare la locul de muncă, unități sanitare, instituții de învățământ, lăcașuri de cult sau cultură, etc.
În situația în care nu s-ar fi procedat la demararea acestor investiții cu siguranță la această dată am fi vorbit la trecut despre serviciul public de termoficare în municipiul Constanța”.
Știrea inițială:
În prezent, doar 32% dintre consumatorii de energie termică din Constanța mai sunt racordați la sistemul centralizat de furnizare de agent termic produs de CET Palas, se arată în Strategia de alimentare în sistem centralizat cu energie termică a Municipiului Constanța, document care va fi supus votului consilierilor locali la ședința care va avea loc joi, 28 decembrie.
Potrivit documentului dintr-un total de 87.424 consumatori (locuințe, instituții și firme) racordați inițial la CET, în 2022 mai erau branșați doar 28.437 clienți.
’’Strategia’’ arată că numai în anul 2021 au renunțat la serviciile sistemului termic central 10.732 locuințe, poziționând Constanța pe locul doi în topul debranșărilor din România, cu o cotă de renunțare de 30% doar în anul indicat.
Dacă trendul debranșărilor se menține, CET Palas, administrat de Primăria Constanța, va rămâne în următorii ani fără niciun consumator casnic.
Aceste date confirmă că investițiile de sute de milioane de lei pe care municipalitatea le derulează pentru reabilitarea rețelei termice și construirea unui nou CET reprezintă bani aruncați, în condițiile în care marile orașe din țară renunță la sistemul centralizat de încălzire.
Pierderile din rețelele termice – 64%
De asemenea, strategia de termie semnalează rețelele primare și secundare de transport înregistrează pierderi colosale – de peste 64%.
’’Pierderile de energie termica în SACET (rețele termice primare și secundare) la nivelul anului 2022 sunt de 305.860 Gcal/an, adică 64 % din cantitatea produsă pentru livrare, o valoare destul de mare, chiar și pentru sistemele de termoficare din România. Există puncte termice în ale căror rețele termice secundare pierderile depășesc 50%, în general puncte termice cu rata de branșare scăzută, situație în care conductele rămân supradimensionate și în consecință pierderile care reprezintă “consumul rețelelor” și care cantitativ rămân relativ constante raportate la un consum mai redus conduc la creșterea procentuala a pierderilor și la o creștere a prețului energiei termice’’.
Datele de mai sus arată că strategia primarului Vergil Chițac de a resuscita termia din Constanța este un pariu pierdut din fașă.
Amintim că înainte de preluarea conducerii municipiului, programul de campanie electorală al actualului edil critica intenția fostului primar, Decebal Făgădău, de reabilitare a rețelelor termice, spunând că sunt bani risipiți.
Citește și: