Primării DobrogeneCartierele Palas, Medeea, Industrială, CET și Brătianu sunt catalogate oficial ca zone...

Cartierele Palas, Medeea, Industrială, CET și Brătianu sunt catalogate oficial ca zone marginalizate. Municipalitatea abordează problemele sociale în notă xenofobă

Cartierele constănțene Palas, Medeea, Zona Industrială şi o parte din CET și Brătianu sunt catalogate de municipalitate drept zone și comunități marginalizate, potrivit Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale ale municipiului Constanța pentru perioada 2024-2030, document de 200 de pagini care va fi votat în următoarea ședință de Consiliu. 

Alături de cele cinci cartiere este menționată și Zona Urbană Marginalizată Henri Coandă, însă analiza tratează separat cartierul social, cel mai probabil pentru că această comunitate nu a luat ființă organic, ca în cazul celor de mai sus.

Strategia care prezintă planul de dezvoltare socială a Constanței în următorii 6 ani a fost elaborat de către Direcția Generală de Asistență Socială din cadrul Primăriei Constanța și poate fi consultată integral la finalul articolului.

Potrivit documentului, zona urbană marginalizată formată din cartierele Palas, Medeea, Zona Industrială şi o parte din cartierele CET și Brătianu este un ’’areal caracterizat prin condiții de viață și locuire, infrastructură și servicii publice precare’’’.

Documentul strategic nuanțează problemele sociale din cele cinci cartiere pe care le  descrie într-un cadru sumbru care divulgă lipsa de implicare a autorităților locale în comunitățile numite, dar transmite și un mesaj xenofob, introducând comunitatea romă în setul de probleme care stau la baza declarării de zone urbane marginalizate.

’’Această zonă (cele cinci cartiere n.r.) se distinge prin eterogenitate și discrepanțe de dezvoltare în special din punct de vedere al infrastructurii și a serviciilor publice, dar și o precaritate a tuturor celorlalte condiții de viață și locuire. În această zonă întâlnim un număr mare de cetățeni de etnie romă. Zona se caracterizează de asemenea printr-un procent ridicat al ratei șomajului și al altor probleme sociale precum lipsa de educație și pregătire profesională, gradul ridicat al infracționalității, lipsa oportunităților economice și sociale etc (…) Din punct de vedere etnic, populația romă este cea care predomină, aceasta confruntându-se cu eșec și abandon școlar, rată ridicată a șomajului, infracționalitate crescută și lipsa oportunității economice și sociale.’’, se arată în strategia elaborată de municipalitate.

Conform Atlasului Zonelor Urbane Marginalizate din România, în anul 2014, aproximativ 19% din populația municipiului Constanța locuia în zone dezavantajate.

Revenind la Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale ale municipiului Constanța pentru perioada 2024-2030, printre alte probleme cu care se confruntă populația defavorizată a orașului se numără sănătate precară și acces redus la servicii medicale, nivel redus al educației și lipsa calificărilor profesionale, excluziune financiară și supra îndatorare, discriminare și marginalizare socială.

Citește și:

Doneaza pentru sustinerea DobrogeaLive

Urmărește-ne pe: