Canionul săpat de apele preistorice ale Dunării în urmă cu până la 300.000 de ani, aflat astăzi în adâncul Mării Negre, este vizibil pe platforma Google Maps care prezintă imagini ale urmelor de vărsare obținute cu ajutorul batimetriei.
Imaginea este rezultatul cercetărilor batimetrice multifascicul și prezintă morfologia conului aluvionar submarin al paleo-Dunării, un corp brăzadat de mai multe canioane (căi de transport al apelor mai dense, încărcate cu sedimente), dintre care cel mai important este cel al Dunării.
Am discutat despre canionul submarin al Dunării cu inginerul geofizician dr. Gabriel Ion, cercetător în cadrul Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar, care a participat la documentarea formațiunii geologice.
Acesta supune că formarea canionului a început în urmă cu până la 300.000 de ani și a fost desăvârșit în timpul ultimului maxim glaciar, acum aproximativ 25.000 de ani și până la cca. 9.000 de ani în urmă.
În timpul ultimei perioade de glaciațiune nivelul mării era cu 150 metri mai jos (Marea Neagră era un lac cu apă preponderent dulce – mai multe detalii, aici), motiv pentru care urmele vizibile în prezent se află mult în larg, la 120 de kilometri de țărmul românesc al Mării Negre.
’’Imaginile reprezintă căile de transport submarin ale apelor mai dense ale Dunării când marea era mult mai joasă. Se presupune că formarea lui a început în urmă cu aproximativ 300.000 de ani. Capul canionului pleacă de undeva din zona de platformă continentală și ajunge la adâncimea de 2.000 de metri. Dezvoltarea actuală a canionului a fost definitivată începând cu 25.000 ani în urmă, când gurile care se văd acum pe Google Maps erau pe uscat’’, spune cercetătorul.
Dimensiunile canionului sunt impresionante – lungimea lui măsoară peste 200 de kilometri, fiind foarte meandrat, mai ales în zona de mare adâncime – câmpia submarină abisală. Lățimea maximă între cele mai îndepărtate puncte ale vârfurilor este de 6,5 kilometri, în zona de flexură a platformei continentale.
Gabriel Ion subliniază că în zona superioară a pantei continentale ’’Canionului Viteaz’’, așa cum a fost botezat de cercetătorii ruși, adâncimea lui poate ajunge la 800 de metri.
Întrebat dacă formațiunea geologică adăpostește faună și vegetație marină, geofizicianul a răspuns că viața la aceste adâncimi se reduce la nivelul microorganismelor, mai ale în condițiile în care Marea Neagă este cea mai întinsă suprafață de apă anoxică (lipsită de oxigen) de pe glob.
’’Marea Neagră este cel mai mare bazin anoxic din lume, unde sub adâncimea de 150 metri oxigenul este aproape inexistent, astfel că acolo nu pot trăi decât bacterii și viruși. Pe fundul canionului regăsim doar sedimente și poate fi locul de refugiu al submarinelor. Dincolo de speculațiile din teoriile de conspirație, canionul este o ascunzătoare foarte bună pentru submarine. Sonarele pot depista mai greu eventualele nave poziționate în canion. Este absolut plauzibil, mai ales că cercetătorii ruși știu exact ce e acolo, au făcut cercetări în epoca comunistă’’, a încheiat cercetătorul de la GeoEcoMar.
Canionul a fost studiat cu metode de tip batimetrie multifascicul, care a premis permis investigarea în detaliu a morfo-structurii geologice submarine.
Sursa foto corp articol: GeoEcoMar
Citește și:
