În februarie 2020, Consiliul Local al municipiului Constanța adopta o Hotărâre prin care se aproba Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru zona delimitată de strada Belvedere (Faleză Nord), alee acces și proprietăți private, PUZ inițiat de către Secărea George, Secărea Maria și Secărea Mărioara.
Mai mulți oameni care locuiesc pe această stradă au atacat în instanță Hotărârea Consiliului Local și, după 4 ani, au reușit să obțină definitiv anularea acesteia.
Procesul intentat s-a îndreptat împotriva Consiliului Local Constanța, iar în dosar au avut calitate de intervenienți membri familiei Secărea și Babinciuc Angelo Sebastian. George Secărea este partener de afaceri cu Nelu Mirea, Nicușor Constantinescu și Radu Mazăre în firma Silk Estate SA. Firma are domeniu de activitate „închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate”, iar în 2022 a avut un profit de peste un milion de lei. De altfel, Secărea este asociat în mai multe firme cu Nelu Mirea, tot un apropiat al lui Radu Mazăre.
Ce au invocat vecinii lui Secărea
Reclamanții, reprezentați în instanță de casa de avocatură Ovanesian și Toxin (Felicia Ovanesian este fostul city manager al orașului și actualmente candidat independent la funcția de primar al municipiului), au invocat în fața judecătorilor, printre altele, faptul că actul atacat, deși pretinde că reglementează toată zona studiată, vizează, în realitate, doar două loturi ce aparțin inițiatorilor PUZ-ului, astfel încălcându-se Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului.
Mai mult, oamenii au explicat faptul că se schimbă destinația celor două loturi din spații verzi și se încalcă Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General (PUG) al municipiului Constanța în ceea ce privește caracteristicile parcelelor, fiind ignorate prin acest PUZ condiționările privind limitele parcelelor aferente clădirilor de locuințe colective.
De asemenea, PUZ-ul atacat stabilea amplasarea clădirilor pe aliniament, încălcându-se condiționările impuse prin regulamentul PUG-ului. Același Regulament era încălcat și în ceeea ce privește regimul de înălțime deoarece PUZ-ul atacat prevede un regim de înălțime de P+6 (24 de metri), deși Regulamentul PUG-ului arată clar că regimul de înălțime este de P+4 (15 metri).
„În ceea ce privește POT, RLU aferent PUGMC reglementează un POT maxim de 30%, însă PUZ prevede unul distinct pentru fiecare din cele 2 loturi, 40,44% pentru unul şi 42,53% pentru cel de al doilea. În ceea ce privește CUT, RLU aferent PUGMC reglementează un CUT maxim de 1,5 însă PUZ prevede un CUT distinct pentru fiecare lot, de 2,42 şi respectiv 2,55”, au arătat reclamanții.
Oamenii au explicat instanței că dispozițiile Legii nr. 350/2001 reglementează PUZ ca documentație urbanistică necesară din perspectiva „binelui” colectiv, cu păstrarea şi respectarea scopului şi obiectivelor activității de urbanism, din acest punct de vedere documentația nu justifică necesitatea derogării de la reglementările urbanistice în vigoare.
„În cauză, dreptul de apreciere al autorității, în ceea ce privește oportunitatea adoptării actului atacat, a fost exercitat cu exces de putere, cu nesocotirea interesului colectivității şi a dreptului cetățenilor municipiului de a beneficia în mod real şi corect de efectele specifice normelor şi principiilor cuprinse în legea privind activitatea de urbanism. PUZ a fost adoptat exclusiv în beneficiul iniţiatorilor fără a fi avut în vedere vreun beneficiu sau protejarea intereselor și drepturilor comunității locale”, se arată în documentele depuse la instanță.
Nu în ultimul rând, reclamanții au criticat şi faptul că prin PUZ s-a reglementat inserția de construcţii pe spaţii verzi a căror destinație nu a fost schimbată în mod legal. Destinația terenului ca spațiu verde nu poate fi modificată, în opinia reclamanților, fiind interzisă de legislația incidentă, inclusiv de RLU aferent PUGMC, respectiv Legea nr. 24/2007, OUG 195/2005 şi HG 127/1994.
Judecătorii au decis definitiv în favoarea oamenilor
În mai 2023, Tribunalul Constanța a decis să admită cererea reclamanților și să anuleze Hotărârea 89/28.02.2020 a Consiliului Local al municipiului Constanța. După un an, în aprilie 2024, Curtea de Apel a soluționat definitiv cauza în favoarea acestor oameni.
„Analizând H.C.L.M. Constanţa nr. 89/28.02.2020, Tribunalul constată în acord cu reclamanții din prezenta cauză că depășirea celor doi indicatori CUT și POT, simultan, este un viciu de nelegalitate de natură să atragă anularea actului atacat, nefiind permisă modificarea reglementărilor cuprinse în PUG în sensul prevăzut de PUZ (CUT 2,42 şi respectiv 2,55 deşi acesta este prevăzut la maxim 1,5 prin PUG şi POT 40,44% respectiv 42,53% deşi acesta este prevăzut la maxim 30% prin PUG).
Totodată, Tribunalul constată că parcelele din prezenta cauză fac parte din ZRL3, conform RLU aferent PUGMC, prin reglementările preluate în PUZ – ul atacat fiind încălcate şi interdicțiile impuse pentru această zonă din moment ce potrivit art. 1 din cuprinsul reglementării specifice ZRL3 utilizările admise pentru construcțiile vizate sunt limitate la „locuințe colective cu maxim 8 apartamente la scara” şi nu sunt respectate retragerile reglementate pentru această subzonă”, au explicat judecătorii.
Notă: George Secărea a ridicat în acest timp un bloc de 6 etaje în acea zonă (foto sus) și alte fundații, iar vecinii solicită acum anularea Autorizației de Construire și demolarea construcției.
Ar trebuii daramat si blocul cu 12-14 etaje contruit in buza malului in aceeasi zona care umbreste mare parte din plaja. Cei care au contruit blocul ar trebuii sa restituie banii celor care au cumparat apartamente. Este imposibil ca acel bloc sa fie contruit legal in mijlocul falezei. Ce frumos ar fi fost cu o faleza pentru plimbare si pentru biciclete cu terase cu malurile aranjate pline de vegetatie si trepte frumos executate catre plaja. Ce priveliste catre mare ar oferi faleza. Va inchipuiti ce punct extraordinar de dezvoltare ar fi pentru turismul constantean o faleza din portul Tomis pana in Mamaia. Pacat ca nu avem primari gospodari. Orice primar cu un proiecte bine facut ar primi bani europeni.