- La 7 noiembrie 2024 a avut loc, la Constanța, Conferința internațională “Marea Neagră după marile alegeri”, organizată de Asociația „Casa Mării Negre / Black Sea House” din Constanța (cea de-a 8-a ediție anuală a Conferințelor Mării Negre).
- Conferința a reprezentat totodată primul eveniment internațional din România dedicat analizării mediului geopolitic regional după recentele alegeri din Republica Moldova, Georgia și Statele Unite ale Americii și după confirmarea, prin vot, a constituționalității cursului european al Republicii Moldova.
- La Conferință au participat experți în geopolitică din România, Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Turcia, Belarus/Polonia; au asistat la eveniment reprezentanți ai mediului diplomatic acreditat în România, ai autorităților locale, ai mai multor instituții relevante la nivel național și local.
- Desfășurarea evenimentului la Constanța a reconfirmat angajamentul Asociației „Casa Mării Negre / Black Sea House” de a valorifica și spori potențialul geopolitic ridicat al orașului/județului Constanța și al regiunii Dobrogei, prin extensie.
- Formatul Conferinței, temele propuse dezbaterii, anvergura și notorietatea experților invitați, au asigurat un eveniment de calitate și de impact, organizat și desfășurat la înalte standarde.
Concluziile conferinței, prezentate de Asociația „Casa Mării Negre/Black Sea House”:
În regiunea extinsă a Mării Negre vor continua și se vor intensifica acțiunile ostile ale Federației Ruse de inhibare a “visului european” al țărilor și popoarelor din regiune.
Multiplele procese electorale din 2024 (în principal alegerile prezidențiale și referendumul european din Republica Moldova, precum și alegerile parlamentare din Georgia) au confirmat că Moscova continuă să saboteze, printr-un război hibrid de proporții, aspirația europeană a acestor țări și că, totodată, Federația Rusă dispune încă de o influență considerabilă și de pârghii multiple de intervenție în aceste țări.
La aceste alegeri, interferențele și ingerințele electorale ale Moscovei asupra proceselor electorale din Republica Moldova și Georgia au fost fără precedent.
Instrumentele de război hibrid ale Moscovei asupra acestor țări au inclus exploatarea unor vulnerabilități socio-economice interne (persistența mirajului “lumii ruse” în anumite zone și categorii de populație, mai ales în mediile “seniorilor”), frica de război a anumitor categorii și medii ale populației (coroborată cu inducerea percepției potrivit căreia o orientare consecventă spre UE și NATO poate fi pedepsită de Moscova cu război convențional asupra acestor țări, conform “modelului ucrainean” etc.), coruperea și manipularea alegătorilor prin largi scheme de corupție (cu implicarea grupurilor infracționale create în timp, cu scopul dezagregării mecanismelor democratice), dezinformarea și propaganda instituționalizată, fraude electorale masive la nivel local etc.
Miza strategică a acestor alegeri a depășit cadrul standard al acțiunii politice revanșarde a Federației Ruse în regiune, atingând un nivel toxic critic fără precedent. Moscova pare a pune în scenă un vast proiect imperialist hegemonic destinat fostului spațiu sovietic, un proiect URSS 2.0, al cărui debut îl reprezintă tentativa de vasalizare a Ucrainei, cu posibil efect de domino asupra tuturor țărilor regiunii, foste membre ale URSS.
Invazia pe scară largă asupra Ucrainei reprezintă doar prima etapă a acestui vast proiect hegemonic imperialist neo-sovietic. Războiul hibrid de proporții al Moscovei asupra Republicii Moldova și Georgiei demonstrează că, cel mai probabil, aceste țări reprezintă ținte directe ale Moscovei în acest proiect hegemonic; Moscova intenționează să readucă Republica Moldova și Georgia în sfera sa de influență, prin vasalizarea acestora, ocuparea de noi teritorii și crearea premiselor pentru crearea și menținerea pe termen lung a unor regimuri politice pro-ruse.
Combinația hibridă pe care Moscova o are în vedere pentru vasalizarea acestor țări include, prioritar, ocuparea de teritorii și impunerea corelată a unor regimuri politice obediente Moscovei.
Republica Moldova se află în menu-ul imperialist hegemonic al Moscovei și totodată în planurile de ocupare de noi teritorii în spațiul fostei URSS.
Scenariul cel mai dramatic pentru Republica Moldova îl reprezintă posibila înaintare terestră a forțelor ruse pe flancul sudic al Ucrainei, realizarea de ocupări teritoriale succesive la litoralul nord-vestic al Mării Negre, ocuparea întregului litoral al Ucrainei și ocuparea succesivă a părților costiere ale regiunilor ucrainene Nikolaiv, Herson și Odesa, precum și înaintarea acestor trupe până la frontiera cu Republica Moldova de-a lungul acestui aliniament. În momentul de față, Moscova nu dispune de resursele atingerii acestor obiective în cadrul actualei faze militare active a invaziei.
Sunt indicii solide privind riscul ca, în cazul în care trupele ruse ar reuși această înaintare, proiectul imperialist al Federației Ruse să includă ocuparea întregului teritoriu al Republicii Moldlva, nu doar a raioanelor transnistrene necontrolate de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova.
Un scenariu de rezervă îl reprezintă posibilitatea utilizării contingentelor militare (rusești și locale) din raioanele transnistrene pentru a-și crea condiții militare favorabile unei intervenții directe, însă acest scenariu ar putea fi activat tot în cazul în care armata rusă ar obține înaintări semnificative pe frontul din sudul Ucrainei.
Citește și: Dorin Popescu, fost diplomat român în Ucraina: „Moscova enunță, practic, un nou război rece cu Vestul”
Scenariile de mai sus se articulează, cel mai probabil, pe termen mediu. Pe termen scurt, Federația Rusă este interesată maximal de crearea premiselor pentru o victorie a forțelor politice pro-ruse la alegerile parlamentare din Republica Moldova din 2025. Războiul hibrd al Federației Ruse asupra Republicii Moldova va continua și se va intensifica în acest sens. Direct sau prin interpuși (Ilan Șor), Moscova va testa și aplica în continuare largi scheme de manipulare a cetățenilor și de corupere a acestora.
Mașina rusească de propagandă și de dezinformare va fi turată la maximum, în vederea atingerii acestui obiectiv. Pentru Moscova, alegerea unui Parlament pro-european în Republica Moldova în 2025 ar reprezenta un eșec de natură strategică, întrucât un Parlament pro-european ar securiza (alături de recenta realegere a Maiei Sandu în funcția de președinte al Republicii Moldova și de modificarea prin referendum a Constituției, modificare care consfințește fără echivoc că integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă un “obiectiv strategic”) pentru cel puțin un ciclu politico-electoral parcursul european al Republicii Moldova.
Republica Moldova mai are, în perioada următoate, încă o bătălie relevantă de purtat în războiul hibrid al Moscovei împotriva acesteia, pentru apropierea de Europa. Alegerea unui Parlament pro-european ar crea punctul de ireversibilitate a proiectului european al Republicii Moldova și ar securiza apropierea reală a Chișinăului de Europa pentru următorii ani, care pot fi decisivi în planul construcției europene. Federația Rusă este pregătită să saboteze cu orice preț proiectul european al Republicii Moldova – și al celorlalte țări din regiune. Sacoșele cu ruble rusești, gazul natural, rețelele vaste de agenți de influență, schemele de propagandă, manipulare și dezinformare, precum și amenințarea și șantajul cu agresiuni convenționale, vor fi principalele instrumente ale Moscovei prin care se va încerca inhibarea proiectului european al acestor țări.
Citește și: Dorin Popescu: „Rusia are experiență istorică în a provoca și exploata tulburări”
La alegerile parlamentare recente, Georgia a pierdut o bătălie din acest război hibrid al Federației Ruse împotriva acesteia, o bătălie din “războiul” ei pentru Europa. La Chișinău, doar intervenția salutară a diasporei a salvat Republica Moldova de la un dezastru similar.
Autoritățile din Republica Moldova trebuie să pună în practică un vast proces de reforme, care să răspundă multora dintre nevoile cetățenilor Republicii Moldova, nevoi exprimate în mod repetat în ultimele luni. Este nevoie ca autoritățile Republicii Moldova să își intensifice dialogul și cooperarea cu ceilalți actori instituțiuonali pro-europeni politici și civici din Republica Moldova și să creeze un cadru de dialog care să consolideze coeziunea internă a proiectului european. Este nevoie de ample camnpanii publice de informare a populației Republicii Moldova privind beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană și de combatere pro-activă a mașinii rusești de propagandă, manipulare și dezinformare, care acționează mai ales în UTA Găgăuzia, în nordul și sudul țării, în raioanele transnistrene. Instituțiile statului trebuie fortificate pentru a preveni și limita interferențele Rusiei în procesele democratice din această țară.
Republica Moldova are nevoie de un mecanism extern de garanții de securitate care să o protejeze de o intervenție militară rusească directă asupra acesteia. Federația Rusă amenință în mod direct și tot mai evident securitatea Republicii Moldova, creând ample scenarii de destabilizare, precum și premise pentru noi agresiuni asupra acestei țări (în acest sens, sunt relevante indicii precum: nerecunoașterea legitimității procesului electoral din Republica Moldova de către Rusia, amenințările în creștere cu privire ca Republica Moldova să poată repeta “scenariul ucrainean”, respectiv să fie invadată de Federația Rusă), șantajul direct și explicit al Rusiei privind utilizarea unor instrumente de război convențional în cazul în care Republica Moldova ar insista și revidiva în construcția proiectului european).
Neutralitatea Republicii Moldova nu mai răspunde nevoilor de securitate ale acesteia, fiind un instrument prin care Federația Rusă își menține controlul direct asupra unei părți a teritoriului și (prin intermediul agenților săi politici locali) asupra mecanismelor de luare a deciziilor din Republica Moldova.
Este nevoie ca partenerii strategici externi ai Republicii Moldova să construiască un mecanism credibil de garanții de securitate pentru Republica Moldova care să o protejeze de agresiuni directe de tip militar ale Federației Ruse.
România are un rol crucial în acest sens.
Totodată, este nevoie ca România să construiască o viziune privind dezvoltarea, modernizarea și europenizarea Republicii Moldova, În momentul de față, această viziune, precum și liderii de stat care o pot iniția, promova și implementa, lipsesc.
Rezultatul alegerilor din SUA deschide noi riscuri și oportunități pentru regiunea Mării Negre. Nu poate fi exclusă o dezangajare a politicii și interesului SUA pentru această regiune, în contrapartidă cu alte regiuni precum Asia-Pacific, unde se așteaptă prioritizări și creșteri consolidate ale politicilor SUA la nivel global. În acest context, este nevoie de implicări substanțiale ale altor actori statali și non-statali în configurarea unei noi arhitecturi de securitate regională la Marea Neagră. Totodată, este vitală menținerea prezenței militare și securitare existente a Statelor Unite în această regiune, precum și valorificarea instrumentelor deja create pentru această regiune (Strategia SUA privind Marea Neagră). O Strategie a UE privind Marea Neagră, vechi obiectiv al României, este dezirabilă.
Alegerile din 2024 care au avut loc în țările regiunii au demonstrat că este nevoie vitală de ieșirea Occidentului din ”paradigma anemiei” cu care tratează încă regiunea Mării Negre, în pofida unor recunoașteri retorice ale relevanței sale strategice. Rolul României ca lobbyst și catalizator al interesului și acțiunii politice a Occidentului în această regiune va crește și el substanțial, pe măsură ce provocările multiple la adresa securității regionale orchestrate de Federația Rusă vor spori în număr și impact.